A k'áatik bix citar ti' APA Wikipedia. Way a tu explicamos
Jach óolak imposible u ma' tsáabaltio'ob áantaj Wikipedia. Basta yanakto'on ba'al tu pool, escribamos le t'aano'obo' ti' je'el buscador ka boom: le yáax yaan Mantats' suele u le u Wikipedia. Jach u "le enciclopedia libre" sutnaj ti' le fuente online noj bejo' u a'alajil t'aan leti', tuméen beyo' úuchak a preguntes Bix citar APA Wikipedia.
Ka je'el yaan ya'ab formas u beetik, ba'ale' yáax tsikbalnako'on jump'íit u Wikipedia.
Bix síijil le web.
Pocos pensarían u Wikipedia kutaj u bases ti' jump'éel ts'íib meentik tuméen juntúul economista yéetel filósofo, ba'ale' bey. Le ensayo wa llama "U búukinta'al u yóol ti' le" Ka j-firmado tumen le austriaco makul Nobel ti' Economía, Friedrich Hayek, le estableció ku le Amal wíinik chéen apenas jump'íit u ba'ax k k'ajóol ti' nu'ukulo'ob. Ba'axten seen je'ets'el u le táan descentralizada, yéetel le ba'ax Jimmy Wales, jump'éel le ka'ap'éel mentes paach "le Enciclopedia Libre", tu tukultaj u tuukulile' u crear jump'éel nuxi' biblioteca construida tumen le Ya'abo'ob.
Je'elo', le 15 u enero u 2001 ku síijil Wikipedia ti', jump'éel enciclopedia editada ti' ya'ab t'aano'ob, yo'olal u considera bey políglota. Kex le Béeychajal Wikimedia la administra, es una página colaborativa, es decir, que prácticamente cualquiera puede aportar para la creación de cada entrada.
Bin u kajnáalo'ob web, Wikipedia ku asab ti' 56 millones u artículos ti' 321 t'aano'ob y es el portal con más consultas en toda la Internet.
Ta vale le pena citar ti' Wikipedia ti' jump'éel meyaj investigación científica.
Le núukik jach ma'. Wikipedia le jump'éel excelente nu'ukula' utia'al u a a jump'éel tuukul juntúul chun tuukulo' ti' específico, ba'ale' u considera u Ma' yaanti' le suficiente rigor Bey ti' ten bey fuente ti' jump'éel investigación envergadura.
Le motivo jach lógico: u principio xoknáalo'ob. Ba'ax je'el máak béeyak tsáabaltio'ob áantaj jump'éel yaan ka yanak ti' le Buka'aj u ba'al u vaciar a'alajil t'aan ti' leti', ku beetik u u dude u seriedad le artículos, waye' je'el k'aax u ti' jump'éel artículo escrito wa editado tumen juntúul "troll" wa, láayli' asab ku yúuchul, tuméen máax xma' debido k'ajóolil wa rigor académico utia'al u ts'íibta'al yóok'ol le chun tuukulo'.
Le ti' jump'éelili' kuchil-Wikipedia t'aan u le ba'ala' aseverando ba'ax ku ti' leti'ob ts'o'ok acusado tu beel jump'éel enciclopedia Chuup yéetel u inconsistencias ka sistemáticamente parcial. U ti' leti'ob takpool u yaantal artículos ku muestran ciertas tendencias políticas, tu beel uchik vandalizada, yéetel a'alajil t'aan ma' verificada yéetel escrita yéetel juntúul sesgo género, p'atken k'ak'ata'aten le visión, le kaambalo'ob yéetel u meyaj femenino.
Le hechos bey lelo'oba' ku generan u Jayp'éel universidades Ma' acepten in Wikipedia bey juntúul fuente a'alajil t'aan utia'al u Ba'axe' bin yano'ob investigación yéetel yo'olal ba'ax le eruditos ti' le Asociación u Psicología Americana (APA). sugieren xi'ik ti' le fuentes originales wa u yuk'ej otras ya'la'alo' ti' le Wikipedia. Le enciclopedia je'el u páajtal u meyaj utia'al u ts'aik jump'éel tuukul le situación, ba'ale' ma' kun u usada bey fuente.
Túun, wáaj mixba'al u citar APA Wikipedia.
Je'elo'oba' u jaajile', ka u recomienda u ma' consideres in Wikipedia bey juntúul fuente a'alajil t'aan, wa ka, le bastante probable u tutor wa alguno le encargados u xíixtik, a meyaj grado, artículo ti' investigación wa tesis refuten le fuente yéetel a k'áatiko'ob k'ex le.
Betpajal ichil le advertencias, wa consideras jach k'a'abéet a citar jump'éel artículo Wikipedia, a informamos u páajtal a beetik yéetel u le APA yaan u normas le respecto.
Utia'al citar jump'éel artículo Wikipedia, k'a'abéet a beet bey wa ku tratara jump'éel meyaj k'a'ana'an ti' internet ichil, ma' autor, mix editor. Utia'al u beyo', Páaybe'en u accedas ti' le enlace permanente u artículo wa tuméen siendo jump'éel enciclopedia colaborativa, u entradas le editadas permanentemente, ts'áaik kúuchil tu, máax xook a a'alajil t'aan, ku confunda yéetel u táan a citando ku kaxáant.
Túun, wáaj bix ka kaxtik le enlace permanente ti' le artículo. Waye' le jach sencillo: ti' barra lateral izquierda ti' le artículo Kula'an jool le sajkabo' "enlace permanente", justo te' nu'ukulo'ob. Beet click ti' yéetel, yéetel le enlace, le subsiguientes investigadores yéetel lectores a meyaj accederán exactamente ti' le versión linki u abas u táan a citando kaambal.
Ti' le óoltaj, le cita narrativa seguirá le uláak' formato:
"K'aaba' le artículo" (ja'abil k'iinil).
U k'áat u ya'al:
"Fotosíntesis" (2021).
Wa u cita ku beeta'al paréntesis, túun le formato jach le uláak':
("K'aaba' le artículo", ja'abil k'iinil).
Ti' le sentido:
("Fotosíntesis", 2021).
Yéetel le jach importantes referencias harían yáanal le uláak' formato:
K'aaba' le artículo. (K'iinil u k'iinil). Ti' Wikipedia. https://enlacepermanente
U k'áat u ya'al:
Fotosíntesis. (15 u mayo u 2021). Ti' Wikipedia.
https://es.wikipedia.ord/estoesunejemplodeenlacepermanente
, Wa ma' encuentro le enlace permanente.
Leti' jump'éel posibilidad ti' le Wikipedia ma' a permita tsáabaltio'ob áantaj le enlace permanente ti' le artículo, tuméen le ba'ax je'ela' incluir u URL le yaan específica yéetel sumar jump'éel k'iinil u recuperación.
Ti' le óoltaj, jump'éel ma'alo'ob ejemplo citas sería:
Fotosíntesis (s.f.).
Ó
(Fotosíntesis, s.f.).
Yéetel le k'a'ana'an bibliográfica quedaría beyo':
Fotosíntesis. (s.f.). Ti' Wikipedia. Yutstal yo'osal le 15 u mayo u 2021 u https//es.wikipedia.ord/wiki/Fotosíntesis
Utia'al u je'el Wiki
Táan a indicaciones yóok'ol bey citar apa wikipedia ma' le exclusivas utia'al le "Encicopledia Libre", sino u funcionan utia'al je'el Wiki.
Wilik, le bin yano'ob kúuchilo'ob colaborativos abundan ti' le web, tu'ux Amal máax aporta ba'al u a'alajil t'aan yo'osal jump'éel chun tuukulo' ti' específico. A encontrarás túun yéetel wiki kaambalo'ob científicos, bey wiki yóok'ol series cha'antik ts'a-cha'an, universos cinematográficos, u industria le cine yéetel tuláakal u pajtal k'áatal a pool.
K'a'as Mantats' intentar tsáabaltio'ob áantaj le fuente p'iskaambal ti' le utia'al u a meyaj ma' bixake' señalado tumen poseer a'alajil t'aan ti' poca calidad yéetel, wa jach k'abéet a meentik jump'éel cita jump'éel artículo Wikipedia, a sugerimos a meentik ta u bey páajtal.
Much Jech chup a meyaj grado yéetel definiciones yéetel citas extraídas únicamente ti' Wikipedia, waye' máax revise a a'alajil t'aan ma' tomará tu serie a ts'íib. Considerará u ma' a tu a ch'a'abal ti' serio yéetel, Ba'axten seen a investigación mina'an ku alguno. Ch'aik a k'iin u tsáabaltio'ob áantaj ma'alob fuentes a'alajil t'aan.