Nafea ia faahiti i te hoê vea i nia i te matini roro uira i APA
Noa'tu e te vai noa ra â te hoê e aore râ te tahi atu " papa'iraa mo'a " e mea au a'e na ratou te api parau, te vai nei râ te tau no te roro uira e vai noa mai e, oia mau, te mau buka ta tatou i faaohipa na, te vai nei ïa i roto i to tatou rima te mau papa'iraa mo'a o te faaohie i te oraraa. E eaha ïa mai te mea e rave ratou : hou a titauhia'i te hoê vairaa buka a te ve'a, te hoê puturaa parau tahito aore râ te hoê haaputuraa ve'a; I teie nei, e nehenehe outou e ite i taua mau tumu parau faufaa ra i nia i te Internet. No reira tatou e faataa ' i i teie mahana nahea ia faahiti i te hoê ve'a i ni'a i te matini roro uira i APA, no te mea ua ite matou e e rave mai iho â outou i te mau haamaramaramaraa no roto mai i te hoê buka o ta outou i fana'o na roto i te roro uira.
E peu matauhia e te mau faanahonahoraa e rave rau ia fana'o i te mau papai i nia i te Internet, aore ra ia horoa i te mau vea taa ê i te fare haapiiraa e te mau ite aivanaa. Te vai nei i roto i teie mau buka te mau haamaramaramaraa faufaa rahi, o te faaite mai i te mau tuatapaparaa maitai roa'e o te ti'a ia outou ia rave no te faaite i te mau ma'imiraa o te ore e nehenehe e pato'ihia no to'na oraraa maoro.
No te aha e fana'o ai i te mau vea?
E haamata na tatou na roto i te paraparauraa no ni'a i te no te aha e mea faufaa rahi roa ia fariu atu outou i ni'a i te mau buka aamu no te farii i te haamaramaramaraa no ta outou buka aamu. Te vai ra i roto i te mau vea i roto i te mau vea i te mau haamaramaramaraa apî o te tia ia outou ia fana'o no te vaiiho i te tahi mau paradigms i te hiti.
E parau ana'e na e, e tae roa mai i teie mahana, te ohipa ra te hoê mea i roto i to outou upoo na roto i te hoê ravea papu maitai, tera râ, te itehia ra e te vai ra te hoê tuatapaparaa apî o te faaino i te mau mea atoa. Ua ite matou e e tauturu te mau parau apî hopea ia outou ia ite i te hoê hoho'a taatoa a'e no nia i te huru tupuraa e te mau maimiraa, taa ê noa ' tu i te neheneheraa e paraparau no nia i te reira ma te rahi a'e.
E rave atoa outou i te mau maimiraa. Eaha ta outou e parau ra i roto i taua tuhaa ra i reira outou e hinaaro ai e faarahi i ta outou mau maimiraa? Eaha te tumu parau o taua taime ra? Bien puedes ir con la tendencia del momento o, por el contrario, decidir apartarte completamente y hacer algo diferente, pero innovador.
Na roto i te reira, te hinaaro nei matou e haapapû e, eita ta outou ohipa ma'imiraa e tae mai na te mau vahi atoa, tera râ, e mea ti'a ia outou ia faaineine no te faaoti i te mea ta outou e hinaaro e horo'a i te taime e titauhia ia outou no te faatupu i ta outou opuaraa. E ti'a ia outou ia rave i te tahi mau ma'imiraa na mua'tu, ia ite eaha te mau tumu parau e tano, e ia rave i te hoê faaotiraa no ni'a i te tumu parau ta outou e hinaaro e paraparau e no te aha e mea hoona te reira.
E ite te taata taio i teie mau mea atoa ia taio oia i te mau tapao o ta outou mau maimiraa e oia atoa iho â ïa, a hi'o i te mau faahitiraa o taua mau tumu parau aivanaa ra o tei mana'ohia e na mua ' ' e ia outou.
Te mau haamaramaramaraa no te haponoraa
Teie râ, mai te peu e te vai ra te hoê mana'o te tia ia outou ia haapao maitai no nia i te mau tumu parau haapiiraa o ta outou e haamâu'a ra, te vai ra ïa i roto te mau haamaramaramaraa papu ore. Teie râ hoi, te vai ra te mau taiete haapurororaa o te huti rahi nei i te ara - maite - raa i nia i te vea mai te mau haamaramaramaraa o ta ratou e horoa ra.
No reira, e tia ia outou ia haapapu e te vai ra i roto i te mau vea o ta outou e hi'opoa tamau noa ra te mau haamaramaramaraa i tapaohia, oia hoi te vai ra ta ratou te hoê pǔpǔ o te haapao i te mau tupuraa i faataahia i roto i ta ratou mau tumu parau. No reira, te mana'ohia ra e e rave outou i te mau haamaramaramaraa no roto mai i te mau faanahonahoraa aore ra te mau vea tuiroo i roto i te hoê â anairaa, oia hoi, aita e feaaraa e ua haapapu mai te mau tumu parau o ta outou e taio ra i te mau haamaramaramaraa papu.
Na te feia aravihi i roto i te aua e haapao i te tai'o e hi'opo'alos datos de las investigaciones antes de publicarlas en las revistas y tu tendrás la certeza de que lo que estás leyendo es contenido de real valor y calidad.
No reira, nafea ia faahiti i te hoê vea i nia i te matini roro uira i APA
Mai tei matauhia, no nia i te nominoraa ia au i te hoho'a o te Taatiraa i te pae feruriraa marite (APA), te mea faufaa roa ' ' e, o te haaputuraa ïa i te mau haamaramaramaraa. E tauturu te haamaramaramaraa tata'itahi ia outou ia patu i ta outou farereiraa e, te mea faufaa roa'tu, to'na faahororaa.
Ia au i te reira, te na ô ra te 7raa o te neneiraa o te apa e e tia i te mau faahitiraa no roto mai i te matini roro uira aore ra i nia i te Internet ia papai i teie mau tuhaa i muri nei:
- I'oa o te taata papa'i i te ve'a : Se escribe el apellido del autor segundo de una coma y la inicial de su nombre. Se aceptan hasta 20 autores precedidos por el signo ampersand (&) y, si es una publicación con 21 autores o más, se usan los primeros 19 nombres seguido de puntos suspensivos.
- Tai'o mahana nene'iraa : ¿Es esta una información actualizada? ¿Qué tal si nos topamos con un artículo escrito por el mismo autor y que contenga un título que de lugar a la confusión? Es importante que indiques el año de publicación siempre.
- Upoo parau o te tumu parau: O vai te i'oa o taua tumu parau ra no reira mai te mau haamaramaramaraa? Mea faufaa roa ia faahiti outou i te reira no te haapopou i te reira e e nehenehe te feia maimi o te taio i ta outou mau maimiraa e fana'o i te reira, mai te peu e e hinaaro ratou.
- Upoo parau o te buka aamu : Tan importante como mencionar el nombre del artículo es nombrar la revista en la que se publicó.
- Buka e te numera: El primero se escribe en itálicas y el segundo se pone entre paréntesis. De esta forma se identifica aún mejor el artículo.
- Rahiraa api: Te tahi atu ravea papu ore no te ite e o vai te tao'a. E mea titauhia ia faaite outou i te numera o te mau api i neneihia ' i te reira ia nehenehe te taata taio e ite ohie a'e i te reira.
- DOI e aore râ, URL: Ua taaihia to ' na faaohiparaa i te tahi atu mau tuhaa.
DOI aore ra URL?
TE MAU NOTA Digital Object Identifier, y se refiere a una secuencia numérica que sirve para identificar contenido y contiene un enlace.
Te mea maitai roa ' ' e, te vai ra i roto i te mau papai ta outou DOI e, mai te peu e e, e tia ïa ia tuuhia i te hopea o te faahitiraa. Aita ana'e, e tia ïa ia outou ia maiti i te tuu i te URL o te tumu parau.
Teie râ, mai te peu e e tumu parau aita e DOI, no roto mai râ i te hoê pu'e itepiri, e hope ïa te faahitiraa i te numera o te mau api, ma te papai i te hoê tumu parau i roto i te hoê vea neneihia. E nehenehe noa te pu'e itepiri e piihia mai te peu e e nenei to ' na fatu i te mau mea tumu i roto, eiaha râ te mau tumu parau no roto mai i te mau vea a te tahi atu mau taata.
Ma te haapao i teie mau mana'o, e ravehia te mau faahitiraa i raro a'e i te hoho'a (Author, Year) mai teie te huru:
(González Pérez, 2020)
E e ravehia te mau faahororaa mai teie te huru :
González Pérez, D. (Me 2020). Te mau maitai o te hoê tabula maa tamoni ore Pureraa oro'a i te mahana tata'itahi, (23), 15-23. https://doi.org/./123456/1234567.891011
A haamana'o e, te vai atoa ra te mau mauhaa i ni'a i te itenati no te faaohie i ta outou ohipa e no te " ite " nahea ia faahiti i te hoê ve'a uira i ni'a i te itenati, ia ti'a ia outou ia tuu i te mau haamaramaramaraa ta ratou e ani ra e ia pata no te hamani i te faahororaa e hinaarohia e outou ma te fifi ore.