Stili di Riferimentu APA, Formati è Esempii

Norme APA o riferimenti, cum'è pudete avè nutatu finu à avà, anu una struttura specifica per ogni tipu di citazione, riferimentu, tìtulu, scatuli descrittivi, imagine è ancu a manera in quale si prisenta u cuntenutu generale di ogni testu scientificu o accademicu.

Ma postu chì u megliu modu per amparà hè per esempiu, piuttostu cà una guida chì vi dice cumu fà, vi daraghju un pocu. esempii cuncreti di l'usi più cumuni di riferimenti APA in a presentazione di opere scritte. Andaraghju in l'ordine lògicu chì sò presentati, cuminciendu cù a copertina è finisce cù a bibliografia o riferimenti, indici di grafici è figure è annessi, per avè un mudellu chjaru per cunsultà quandu avete bisognu di fà qualsiasi travagliu. .

Raccomandazioni generali per a presentazione di l'opere scritte

Avete da sapè chì quandu avete prisentatu un travagliu scrittu è vulete fà sottu à i normi o riferimenti APA, ci sò qualchi parametri chì duvete seguità per esse cumplettamente cumplettamente ciò chì u standard richiede.

Ancu s'ellu hè pussibule chì l'istituzione in quale studiate hè un pocu più flexible in quantu à alcune regule, hè bonu per cunnosce e generalità di a norma per chì vi sia più faciule per adattà dopu à ciò chì a vostra istituzione esige. In questu modu, secondu i normi APA, tutti i travaglii scritti devenu:

  • Invia nantu à fogli di dimensione lettera (A4, 21 cm x 27 cm).
  • Tutti i margini sò listessisecondu a nova edizione di u standard. U precedente cuntemplò un doppiu marghjenu à u latu manca per via di u prublema di ubligatoriu, ma a nova edizione li lasciava tutti à 2,54 cm, cunziddi chì u furmatu digitale hè attualmente utilizatu più di u furmatu stampatu.
  • U tipu di font cunsigliatu hè Times New Roman in taglia 12.
  • L'interlinea o spaziatura in tuttu u testu deve esse duppiu (eccettu in citazioni testuali più grande di 40 parolle chì vedemu dopu).
  • Tutti i paragrafi devenu esse indentati 5 spazii nantu à a prima linea (eccettu per i riferimenti finali induve a spaziatura và nantu à a seconda linea, ma vedemu ancu questu più tardi in dettagliu).
  • U testu deve esse sempre allinatu à a manca (cù l'eccezzioni di a copertina, chì hà u testu centru).

In generale, queste sò i cunsiglii per i testi chì, sicondu i normi APA, devenu cuntene:

  • Prima pagina chì cuntene u titulu di u documentu, u nome di l'autore o l'autori, a data, u nome di l'istituzione, a carriera è u sughjettu.
  • Pagina di presentazione: simile à a copertina ma in questu a cità hè aghjuntu.
  • astrattu in quale hè fatta una breve presentazione di tuttu u documentu, hè cunsigliatu chì cuntene solu trà 600 è 900 caratteri.
  • Cuntenutu di u travagliu: Sottu à e regule specifiche per e citazioni o riferimenti fatti, ùn ci hè micca limitu à u numeru di pagine o u numeru di capituli.
  • Referenze: sò tutte e fonti citate, ùn deve esse cunfusa cù a bibliografia in quale sò incluse tutte e fonti cunsultate ancu s'elli ùn sò micca stati citati o riferiti in u testu.
  • Pagina di note a piè di pagina: tutti quelli chì sò stati inclusi in u travagliu, ùn ci hè micca limitu, ma hè cunsigliatu di utilizà solu quelli chì sò veramente necessarii.
  • Indice di tabella.
  • Indice di figure.
  • Appendici o allegati.

Cumu fà una copertina secondu i normi APA?

I reguli per fà una copertina, secondu a sesta edizione di u standard 2009, chì hè quellu chì hè sempre in vigore, indicanu chì i marghjini deve esse 2,54 cm in tutti i quattru lati di u fogliu, u testu deve esse centratu è u tìtulu, solu perchè hè a copertina, hè tutta in maiuscule (si ricumandemu chì ùn cuntene più di 12 parolle).

In u cuntenutu chì a copertina deve include hè:

  • Titulu di u travagliu: tutte e lettere maiuscule, centrate à a cima di a pagina.
  • Autore o autori: vanu un pocu più bassu di a mità di a pagina è solu l'iniziali sò posti in maiuscule.
  • Data: Se ùn ci hè micca una data precisa, solu u mese è l'annu di publicazione di u documentu deve esse inseritu. Hè piazzatu ghjustu sottu à u nome di l'autore o l'autori.
  • Nome di l'istituzione: si mette cum'è ogni nomu propiu, cù ogni iniziali in lettere maiuscule, è và à u fondu di a pagina, uni pochi di spazii sottu à a data.
  • Carrera: S'applica à u travagliu chì hè realizatu di un tipu accademicu, quì a carriera universitaria chì hè studiata o u gradu in quale hè piazzatu, per esempiu: ingegneria di sistemi cù una menzione in prugrammazione o II annu di scienze cù una menzione in amministrazione.
  • Suggettu: questu hè applicatu solu in u casu di travagliu accademicu, u sughjettu o a materia per quale u documentu hè preparatu hè postu.

Eccu una copertina di un testu accademicu induve pudete vede tutti questi elementi:

Ùn aghju micca fà una sezione separata per a pagina di presentazione perchè solu aghju da aghjunghje hè a stessa copertina ma à a fine, sottu à u sughjettu, si mette a cità è u paese induve u documentu hè publicatu.

Preparazione di u Riassuntu o Astrattu secondu i standard APA

Questa parte di u testu hè una di e cose chì hè quasi sempre lasciata per l'ultimu perchè, cum'è u so nome indica, hè un riassuntu di u cuntenutu di tutta a publicazione. A difficultà di fà pò esse in u fattu chì deve riassume in solu 900 caratteri (massimu) u cuntenutu di centinaie di pagine chì u travagliu di ricerca sanu pò cuntene.

E regule specifiche per a presentazione sò i seguenti:

  • Ùn hè micca postu in l'indici: Sicondu ciò chì i normi APA indicanu, u numeru deve esse postu nantu à a pagina, ma ùn hè micca postu in l'indici.
  • Hè ricumandemu chì cuntene una versione corta di u titulu in l'intestazione micca più di 50 caratteri, sta linea deve esse in tutte e maiuscule è sopra à a parolla riassuntu, allinata à manca.
  • A parolla astratta (o Astrattu) deve andà in a linea immediatamente sottu à l'astrattu di u titulu, centrata è cù a prima lettera in lettere maiuscule.
  • U testu deve sintetizà e trè parti principali di u travagliu: sezione introduttiva chì include a dichjarazione di u prublema, a tesi centrale o a ricerca realizata, cunclusioni o dissertazioni finali.
  • A prima linea di stu testu ùn hè micca indentata, ma s'è vo avete da principià un novu paràgrafu, duvete include, ancu s'ellu hè idealmente un paràgrafu unicu.
  • Tuttu u testu deve esse in allinamentu ghjustificatu, vale à dì quadratu.
  • Ci deve esse una linea chì cuntene e parolle chjave di u testu, in minuscule è siparati da virgule è indentate da cinque spazii à u principiu, e parolle deve esse cuntenute in u testu.
  • Ci sò quelli chì preferiscenu include e versioni inglese è spagnola di u riassuntu in a listessa pagina, ma ùn ci hè nè una restrizione nè una obligazione secondu u standard in quantu à questu.

Eccu un esempiu di ciò chì un riassuntu preparatu secondu i normi APA deve esse cum'è:

Reguli generale per u cuntenutu di u travagliu

in u cuntenutu di u travagliu Hè ricumandemu di include citazioni o referenze d'autori chì sustenenu a ricerca o l'ipotesi chì sò cunsiderate. Ognunu di elli hà un modu diversu di prisentà, digià in a sezione nantu à l'appuntamenti aghju spiegatu cumu si deve esse fattu, per quale vi invitu à vede l'esempii in quella pagina cum'è un riferimentu è in questu modu andemu à qualcosa. chì generalmente genera parechji dubbiti : elaborazione di bibliugrafia è riferenze.

Riferimenti è bibliografia : sò listessi ?

Questu hè unu di i dubbii principali chì sorgenu quandu si face a lista di l'autori è i libri chì si trova à a fine di tutti i travaglii di ricerca è hè bonu per chjarificà i seguenti: ùn sò micca listessi tandu a lista di riferimentu deve cuntene solu i libri chì sò stati citati in u testu mentri a bibliografia cuntene tutti i testi chì sò stati cunsultati durante l'inchiesta, ancu s'ellu ùn sò micca stati citati o riferiti.

In stu sensu, l'autore deve include e duie "liste" tenendu in mente chì a bibliografia seguita i riferimenti, in ogni casu, i dui sò presentati in u listessu modu è dunque a cunfusione, vale à dì a presentazione secondu u standard indica chì hè:

  • Deve esse disposti in l'ordine alfabeticu, micca in l'ordine in quale appariscenu in u testu.
  • L'interlinea aduprata hè 1,5 è l'alineamentu hè cun un indentu pendente (più tardi spiegheraghju cumu fà in Word).
  • In i riferimenti deve esse tutti i testi chì sò stati citati o riferiti è in a bibliografia tutti quelli chì sò stati cunsultati, ùn deve micca omette alcunu, ancu s'ellu sò fonti elettroni.

Eccu un esempiu di ciò chì i riferimenti è a bibliografia duveranu vede:

Fà stu formatu di indentazione in a bibliografia hè più faciule ch'è pari, una volta di più Microsoft vi permette di fà automaticamente grazia à i strumenti Word. Quì spiegà passu à passu cumu fà.

Passu à passu per aghjunghje l'indentazione francese à a bibliografia

A prima cosa chì duvete fà hè avè tuttu u testu in u furmatu dumandatu da l'APA: Cognome de l'auteur, initiale du prénom. (Annu di publicazione). Titulu tutale di u libru. Città: Editore.

  1. Una volta avete a vostra lista intera di l'autori ordinati alfabeticamente, senza alcuna palla, cum'è i paragrafi normali, selezziunate tuttu u testu chì vulete mudificà:

2. In cima vi sò situatu in u tab Principiu è quì si guarda in fondu induve si dice "Paragrafu". Ampliate sta sezione clicchendu nant'à u cantonu drittu chì hà una piccula freccia in una casella.

3. A scatula si apre paràgrafu paràgrafu è in questu duvete circà a seconda sezione chjamata "sanguinà". À u latu drittu, appare un menu a tendina chì indica "sangria spiciali". Sceglite l'opzione "sangria francese" è appughjà u buttone "Per accettà".

4. U vostru testu hà da piglià automaticamente u furmatu chì avete bisognu à dà u stile APA à i vostri referenze:

Comu vi vede, hè una prucedura assai simplice chì ùn vi purterà micca più di 2 minuti per fà, ma per u funziunamentu currettamente è e vostre referenze è bibliografie per vede bè, vi cunsigliu. avè tutte l'infurmazioni di i libri urdinati in a manera chì aghju indicatu à voi chì deve esse fattu secondu u stile APA.

Una bona pratica seria quella à u puntu chì site citati o cunsultate libri, li aghjunghje à a vostra lista di fonti bibliografiche in Word (Vi aghju digià spiegatu prima cumu aghjunghje una nova fonti bibliugrafica), cusì à a fine avete solu aghjunghje à a bibliografia.

E parti finali di u travagliu scrittu

Dopu avè elaboratu e referenze è a bibliografia (ricurdate chì hè l'ordine currettu in quale andanu) avete da include l'altri parti chì aghju citatu à u principiu: e note a piè di pagina, chì u formatu hè un pocu più simplice perchè u doppiu spaziamentu hè simplicemente mantinutu cum'è in u restu di u testu è sò numerati secondu l'ordine di l'apparenza.

In l'indici di a tavula è l'indici di figura (sò dui sfarenti è duvete differenzià questu ancu in u cuntenutu) postu, secondu u so ordine di apparizione in u cuntenutu, tutte e tavule è tutte e figure chì avete usatu.

U furmatu in u quale hè prisentatu ferma u listessu: doppia spaziata è allinata à mancaIn quantu à a piazza di guida (punti) da a fine di u testu à u numeru di pagina, a regula ùn indica micca qualcosa di specificu, per quessa hè qualcosa chì hè lasciatu à a discrezione di l'autore o l'istituzione.

Ricurdate ancu chì, se utilizate l'uttellu Word per numerate e vostre tavule è figure, à a fine pudete solu aghjunghje l'indici automaticamente. Ci sò parechji tutoriali in Internet nantu à a creazione d'indici, ma ricumandemu di cunsultà a pagina ufficiale di Microsoft induve spieganu l'usu currettu di l'uttellu.

Eccu ciò chì l'indici deve esse cum'è:

L'annessi è l'appendici anu da esse identificati cù una pagina separata chì cuntene solu a parolla annessi in u mezzu, tutte in lettere maiuscule è in questu casu hè permessu di utilizà un font size più grande per fà vede bè. Ricurdativi chì queste pagine sò parti di u cuntenutu per quessa anu ancu esse numerate.

U graficu deve esse identificatu, numeratu è a fonte deve esse citata da quale sò stati ottenuti. Eccu un esempiu di ciò chì l'attachments deve esse cum'è:

Questu hè un accostu à e cose principali chì duvete sapè nantu à e referenze APA, ricordate chì se vulete più infurmazione nantu à u standard o uttene u manuale ufficiale, pudete andà à u situ web di l'Associazione Psicologica Americana induve hè publicatu o à u situ ufficiale. di norme APA: www.apastyle.orgSaltà à u cuntenutu